Ce sunt alunitele?
Alunița (nevul) este o leziune benignă a pielii ce apare în urma multiplicării melanocitelor cutanate (a celulelor ce produc pigment).
Alunițele pot fi prezente încă de la naștere sau apar imediat după aceea (nevi congenitali) sau pot să apară pe parcursul vieții (nevi dobândiți). Apariția de noi alunițe pe parcursul vieții este strâns legat de expunerea la soare si poate fi redusă prin fotoprotectie agresivă încă din copilărie.
Nevii congenitali de dimesiuni medii (1,5-19,9cm) și mari >20 cm au fost asociați cu risc de a dezvolta melanom pe parcursul vieții de până la 10 %. 50% din melanoamele la acești pacienți apar în primii 3-5 ani de viață. Dacă nevul este prea mare pentru a fi scos în întregime, el va fi monitorizat și operația chirurgicală va fi amânată până la apariția unor modificări.
Alunițele dobândite sunt în majoritatea cazurilor nevi comuni (leziuni plane de culoare brună și dimensiuni mici) sau nevi dermici supradenivelați de culoarea pielii sau hiperpigmentați localizați in special la nivelul feței și scalpului.
Când este necesar un consult dermatologic pentru verificarea alunițelor?
Melanomul este o leziune malignă a pielii și mucoaselor extrem de agresivă și cu o mortalitate crescută. În stadiile incipiente și în care se pot obține grade crescute de curabilitate, acesta poate avea aspectul clinic al unei alunite. În plus, melanomul apare în 30% din cazuri pe un nev preexistent. De aceea orice aluniță nou aparută (mai ales după vârsta de 30 ani), care iși schimbă mărimea, forma, structura sau culoarea, care devine simptomatică (sângerează, se acoperă de o crustă sau e pruriginoasă) sau care prezintă criteriile de risc ABCDE trebuie examinată de medicul dermatolog. Pacienții cu un număr crescut de alunițe trebuie să fie examinați dermatoscopic periodic, la fel și cei ce au suferit expuneri excesive la soare.
Care sunt criteriile ABCDE?
Criteriile ABCDE sunt un acronim pentru semnele și simptomele sugestive pentru melanom:
A (Asimetrie) : dacă trasăm o linie prin mijlocul leziunii, cele două jumatăți nu sunt simetrice. O leziune benignă e ovală și simetrică.
B (Borders/Margini): melanoamele au frecvent o formă neregulată, cu margini în zig-zag sau zdrențuite. Un nev comun are margini netede și regulate.
C (Culori): melanomul prezintă o varietate de nuanțe (brun, negru, roșu, roz, alb, albastrui). O alunița inofensivă are în general o nuanță uniformă de brun.
D (Diametru): mai mare de 6mm în diametru.
E (Evolutie) – primul semn care trebuie căutat; orice nev care crește în diametru, care a fost odată plan sau ușor bombat și crește în înalțime, ce se acoperă de scuame, ulcerații sau sângereaza trebuie imediat examinat de medicul dermatolog.
Nu toate alunitele ce se modifică sunt un melanom. Alunițele se pot modifica și în urma expunerii la soare sau în sarcina (când devin mai închise la culoare și cresc în dimensiuni), se pot înconjura de o zona deschisă la culoare (nev Sutton) sau de halou roșiatic.
Melanomul la debut este complet asimptomatic de obicei; în timp poate prezenta senzație de mâncărimea, disestezii sau durere.
“Semnul rățușca cea urâtă” este metoda de detectare a melanomului ce se bazeză pe conceptul că melanoamele arată diferit față de alunițele din jur și ne atrag atenția la o primă examinare. Nevii benigni ai pacientului seamănă între ei, în timp ce melanomul potențial este o leziune care la un moment anume, arată și evoluează diferit în comparație cu aceștia. Aceasta metodă poate fi extrem de utilă în depistarea melanomului nodular care nu prezintă semnele clasice ABCDE. De asemenea, nu toate melanoamele sunt de culoare negru-brun; există și melanom acromic.
Cum se face screeningul pentru melanom?
Screeningul pentru melanom se face în primul rând prin autoexaminare lunară a întregului corp. Melanomul poate să apară pe orice porțiune a pielii și mucoaselor (inclusiv pe zonele în mod normal acoperite), dar arată o predispoziție pentru zona superioară a toracelui posterior. La femei apare frecvent și la nivelul membrelor inferioare. Pacienții fără factori de risc trebuie examinați anual de medicul dermatolog, iar cei cu factori de risc pentru melanom odată la 3 sau 6 luni.
Care sunt persoanele cu risc crescut de a dezolta melanom?
Persoanele care au un risc mai mare decat populația generală de a dezvolta melanom sunt cei cu:
1) Antecedente familiale de melanom: orice persoana cu o rudă de gradul întâi diagnosticată cu melanom are o probabilitate cu 50% mai mare de a dezvolta și el melanom Dacă un pacient a fost diagnosticat cu cancer cutanat, toate rudele de gradul întâi trebuiesc examinate de un dermatolog pentru screeningul melanomului și pentru identificarea prezenței unor nevi atipici (nev benign ce prezintă unele din semnele ABCDE)
2) Sindromul de nevi displazici ( pacientul are 100 sau mai mulți nevi; unul sau mai mulți dintre aceștia sunt mai mari de 8 mm în diametru și au un aspect neobișnuit conform criteriilor ABCDE)
3) Nevi comuni cu cât sunt mai numeroși, cu atât crește incidența de melanom, indiferent dacă sunt atipici sau cu aspect normal. Dacă un pacient are mai mult de 100 nevi prezintă un risc de 50 ori mai mare de a face melanom.
4) Nevi în stadiu activ ce se măresc sau suferă modificări de culoare sau grosime, mai ales la pubertate sau în timpul sarcinii
5) Antecedente personale de melanom – cei care au avut deja un melanom sunt de 5 ori mai predispuși să facă un al doilea decât cei care n-au avut niciodată.
6) Antecedente personale de carcinom bazocelular sau spinocelular.
7) Nevi congenitali mari la nou născuți.
8) Expunerea la soare . Arsurile solare provoacă modificari ireversibile ale pielii si cu cat omul e mai tanar cu atat riscul de a devolta melanom pe parcursul vietii e mai mare. O arsura solara cu vezicule produsa pana la varsta de 18 ani dubleaza sansele unei persoane de a dezvolta un melanom mai tarziu.
Oamenii care ies in aer liber, la o lumina solara intensa, doar la sfarsit de saptamana, in vacante sau la ora pranzului, sunt mai predispusi la melanom decat cei care stau tot timpul la soare, mai ales cand aceasta expunerea ocazionala provoaca arsuri solare. Persoanele care lucreaza in interior au tendinta de a avea melanoame mai des decat cei care, prin natura profesiei lor, stau in soare toata ziua. Pe de alta parte, cei care muncesc zilnic in aer liber au un risc mai ridicat de a dezvolta un carcinom bazocelular sau spinocelular
9) Bronzatul artificial este fel sau chiar mai periculoas decat soarele.
10) Culoarea pielii – cu cat pielea e mai deschisa la culoare cu atat este mai mare riscul de cancer cutanat.
Cum decurge examinarea dermatoscopica a alunitelor?
Medicul examineaza mai intai clinic intreaga suprafata cutanata si mucoasele in vederea identificarii leziunilor suspecte. Ulterior se examineaza toate leziunile cu dermatoscopul, un instrument care permite vizualizarea neinvaziva a leziunilor cutanate, crescand astfel acuratea diagnosticului clinic. Prin intermediul dermatoscopului putem observa detalii care nu sunt sesizate cu ochiul liber, ceea ce face posibil un diagnostic precoce al melanomului malign, dar si alte tipuri de cancere cutanate cum ar carcinomul bazocelular sau spinocelular.
In cazul alunitelor care prezinta cea mai mica suspiciune de malignitate se recomanda sa fie excizate chirurgical si efectuat un examen histopatologic. Leziunile asimetrice care nu intrunesc insa criteriile de malignitate sunt fotografiate si stocate. Pacientul revine pentru reexaminare clinica si dermatoscopica dupa 3 luni, cand se vor compara imaginile de la cele doua examinari. Dermatoscopia digitala in plus fata de dermatoscopia clasica ofara posibilitatea de a fotografia imaginea dermatoscopica a leziunii, a o pastra si a o compars cu imagini dermatoscopice obtinute la examinari ulterioare. Acest lucru este util pentru ca evolutia in timp a aspectului leziunii poate fi un criteriu de diagnostic mai important decat aspectul leziunii la un moment dat. Daca nu apar modificari se efectueaza control periodic la 6-12 luni. Daca apar modificari leziunea are indicatie de excizie chirurgicala.
Alunitele sunt leziuni inofensive. Din pacate sub aspectul unui nev comun se poate ascunde un melanom la debut. Pacientii trebuie sa se prezinte la dermatolog de fiecare data cand apar alunite noi sau cand cele existente se modifica pentru a se exclude existenta unui cancer de piele.
Iuliana Lupu Anghelescu