Partea 1 – ORGANIZAREA ȘI IGIENA SPAȚULUI EXTERN
Despre evenimente nedorite precum pandemia generată de Covid deja s-au scris multe. Sperăm ca tot mai mulți oameni să aleagă surse de informare de încredere și să acționeze mânați de sănătatea proprie dar și a celor din jur.
S-a scris și despre cum ne gestionăm starea în perioade cu evenimente nedorite dar unora li se par lucruri „prea teoretice”. Cum punem în practică toate recomandările psihologilor? Care sunt acele mici 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 ș𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢 pentru a aduce recomandările specialiștilor în practica noastră de zi cu zi? Mai ales acum, când a trecut ceva vreme de când a apărut pandemia în viața noastră și lucrurile încep să intre într-o rutină care ne dă impresia că au trecut… „valurile” .
Plecând de la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și Federației Internaționale a Diabetului, vă prezentăm mai jos o analiză din perspectiva vieții cu diabet și nu numai.
Și începem azi cu 𝗢𝗥𝗚𝗔𝗡𝗜𝗭𝗔𝗥𝗘𝗔 Ș𝗜 𝗜𝗚𝗜𝗘𝗡𝗔 𝗦𝗣𝗔Ț𝗜𝗨𝗟𝗨𝗜 𝗣𝗘𝗥𝗦𝗢𝗡𝗔𝗟 – mai ales că, așa cum afirma recent și președintele International Diabetes Federation, Prof. Andrew Boulton, diabetul crește riscul de infecție iar toate aceste măsuri de igienă personală și a spațiului nu fac decât să vină în ajutorul persoanelor cu diabet – desigur, dacă sunt respectate!
- Ni se recomandă să ne spălăm pe mâini 20 de secunde. Ar putea fi diferit pentru o persoană cu diabet? Cu siguranță nu, indiferent de afecțiune, recomandarea rămâne valabilă. O persoană cu diabet ar putea să adauge un strop de precauție atunci când alege săpunul și atunci când alege să folosească o cremă (de mâini) pentru a menține elasticitatea pielii corpului, în general, și mai ales a picioarelor. Putem găsi o gamă largă de creme/uleiuri, de la cele pentru uzul general la cele care sunt special create pentru persoane cu diabet;
- ni se recomandă să evităm atingerea feței cu mâinile nespălate sau cu mănuști de cauciuc – ar putea fi diferit pentru o persoană cu diabet? Cu siguranță nu: indiferent de afecțiune, recomandarea rămâne valabilă;
- ni se recomandă să curățăm și să dezinfectăm suprafețele pe care le folosim mai des – ar putea fi diferit pentru o persoană cu diabet? Cu siguranță nu, indiferent de afecțiune, recomandarea rămâne valabilă. Atenție, însă: important este să ne reamintim permanent și mai ales acum, după ce a trecut un an și au apărut voci care spun că acest Covid „nu e mare lucru, e doar o răceală”. Sunt mari șanse să ni se întâmple ca, ajunși într-un moment de obișnuință, să uităm că nu trebuie să punem o geantă, cumpărături sau obiecte aduse de la muncă pe masa unde mâncăm, de exemplu. Este o regulă de igienă pe care, dacă nu am practicat-o dintotdeauna, e posibil să uităm să o practicăm în continuare. Cum ne amintim acest lucru? „În teorie toată lumea știe” dar cum facem, concret? O soluție ar fi să ne așezăm la intrarea în casă un scaun sau un raft sau chiar o cutie pe/în care așezăm cumpărăturile când intrăm în casă, pentru a ne descălța și a merge să ne spălăm mâinile și fața și abia apoi să mergem să punem lucrurile aduse în casă la locurile lor dar nu pe masa pe care mâncăm. De asemenea, să menținem dezinfectarea suprafețelor folosite des și a celor pe care mâncăm. Anul trecut poate unii dintre noi dezinfectau și cumpărăturile. O mai facem, mai are sens? Dar de ce am aștepta să ne dea altcineva răspunsul? Fiecare își cunoaște felul de a fi și nevoile și e bine să facem dacă așa considerăm necesar – să dezinfectăm pentru a ne liniști mintea și, astfel, a ne liniști și corpul;
- tot legat de suprafețele folosite, o recomandare importantă este să nu ne spălăm mâinile în chiuveta de la bucătărie, mai ales dacă avem vase în ea; cel mai bine este, când intrăm în casă, să ne lăsăm cumpărăturile în spațiul (amenajat) de lângă ușă, să ne descălțăm și să mergem la baie să ne spălăm pe mâini;
- avem posibilitatea să organizăm lucrurile din casă astfel încât cât mai puține să fie expuse prafului? Dacă avem multe lucruri mărunte, putem să cumpărăm câteva cutii în care să le introducem. E o sugestie de organizare a spațiului care ne poate ușura timpul petrecut la curățenie dar și mintea care ar putea să folosească organizarea externă pentru liniștirea internă;
- la locul de muncă ce putem face pentru a igieniza spațiul? Dezinfectare, desigur. Dacă angajatorul sau responsabilul cu igiena/curățenia pare că a mai uitat de procedurile de igienizare, putem contribui fără să le criticăm uitarea (care este o reacție firească a fiecărui om). Colegul/colega îmi aruncă o privire ciudată pentru că dezinfectez prea des? S-ar putea să mi se pară. Ce înseamnă „prea des” și ce înseamnă „normal”? Important e să continuăm să facem ceea ce considerăm necesar deoarece în prezent știm că o credință, o convingere personală cântărește mult când vine vorba de sănătate.
- atunci când plecăm de acasă la clinică/doctor, de exemplu, ni se recomandă să venim echipați (măști, mănuși etc.) și să urmăm protocolul de intrare în spațiul medical. Ce altceva avem de făcut? Să păstrăm distanța de 2 metri, să fim civilizați cu personalul de triaj și de la Recepție. Când intrăm, fără să ne dăm seama evaluăm din priviri un spațiu medical și personalul care lucrează acolo: este curat, îngrijit, personalul are halat, mănuși, mască etc. ? Dacă da și ne place acest lucru, să oferim reciprocitate! Să venim cu decență „și în vorbă, și în port” către personalul care ne susține viața și sănătatea.
Concluzia: Starea de bine interioară depinde și de organizarea și igiena spațiului din exterior. Având grijă de exterior, ne aducem liniște în interior.
SĂ FIM SCHIMBAREA PE CARE VREM SĂ O VEDEM ÎN LUME și să avem grijă unii de alții.
Partea 2 – ORGANIZAREA ȘI IGIENA SPAȚIULUI INTERN: CUVINTELE GÂNDITE SAU ROSTITE
„Nu este nevoie să mergi în India sau oriunde altundeva pentru a găsi pacea. Vei găsi acel spațiu de adâncă liniște chiar în camera ta, în grădină sau chiar la tine în cadă.” – Elisabeth Kubler-Ross, psihiatru
Sunt oameni pentru care liniștea exterioară este absolut necesară pentru a o găsi pe cea interioară. Sunt și oameni care, o dată ce au prea multe liniște în exterior, descoperă un zgomot intern atât de puternic încât devin brusc agitați și caută în exterior ceva să-l acopere – radio, televizor, telefon, orice sau oricine din afară, atâta vreme cât nu trebuie să rămână singuri cu ei înșiși.
Ceea ce nu este neapărat un lucru rău. A ne conecta cu ceilalți este una dintre recomandările cele mai sigure pentru gestionarea stresului și a stărilor de neliniște sau singurătate; sunt chiar voci care afirmă că a fi alături de cineva care ne ascultă și ne înțelege este un element-cheie care face diferența între a găsi sens în viață sau nu, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. În plus, diverse studii ne arată că a rosti cuvinte sau a elibera sunete este liniștitor și, în ultimă instanță, vindecător.
Pe scurt: avem nevoie de cuvinte dar nu orice fel de cuvinte; avem nevoie să rostim cu voce tare dar nu cu orice ton.
Și ajungem la întrebarea pe care ne-o punem fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu: Cum ne găsim starea din care putem rosti cu voce tare gândurile, ordonate așa cum avem nevoie, alegând tonul potrivit? A găsi o astfel de stare = a gestiona stresul chiar în momentul în care acesta apare!
Aceasta este, de fapt, eliberarea de stres cea mai benefică pentru organism.
Din acel punct, așadar, ne putem alege organizarea cuvintele ce vor fi rostite. Din liniștea internă vine pauza care îmi dă voie să aleg un anumit cuvânt rostit cu un anumit ton. Cum ajung la liniștea internă? Ce artificii folosim în acest scop?
Te invităm să încerci următoarele mici strategii, atunci când te afli într-o stare nedorită, și să descoperi ce ți se potrivește:
- Imaginează-ți că te uiți la un film. Deși ești actor într-un dialog care nu-ți place iată, te poți juca cu rolul tău și gândi că ești spectator. Starea se va schimba într-o clipă iar tu vei putea căuta un răspuns mai potrivit pentru „filmul” din fața ta.
- Îndreaptă-ți atenția către partea corpului care „fierbe” în acele clipe și „aruncă” spre ea, în imaginație, apă, gheață, o culoare liniștitoare (alb, albastru, verde) etc. Starea se va schimba într-o clipă iar tu vei găsi o reacție mai blândă pentru corpul tău.
- Se spune că „tonul face muzica”. Faci parte dintre cei care consideră că notele înalte sunt mai supărătoare? Atunci coboară vocea când vorbești. Chiar și la nervi! Starea se va schimba într-o clipă iar tu vei găsi un acord mai armonios în dialogul cu celălalt.
Poate unii vor spune că strategiile de mai sus sunt doar teorie și funcționează doar la „alții”, nu și la „ei”. Te invităm să nu faci parte dintre „ei” ci dintre „alții” și să testezi pentru a aprecia în cunoștință de cauză utilitatea unui alt mod de a fi.
Renumitul economist Alvin Toffler a spus: „Analfabeții secolului 21 nu vor fi cei care nu vor ști să citească și să scrie, ci acei care nu pot învăța, dezvăța și reînvăța.”
Așadar, te invităm să te dezveți de modurile în care îți organizai cuvintele și emoțiile până acum, pentru ca reînvățarea să găsească loc în mintea și în inima ta.
Psiholog Lucia Elena Popescu